Zayn Malik Continuare


In timp ce eram la iesirea din padure si trebuia sa trecem de ea am observat ceva zburand deasupra tuturor. In departare. Era un balon cu aer cald, colorat. Adoram chestile astea. Nu am avut niciodata parte de un zbor cu asa ceva si imi doream atat de mult sa o fac! Zayn, ai zburat vreodata cu balonul? Am intrebat uitandu-ma la el cu o privire jucausa. Nu, presupun ca nici tu. Ce-ar fi daca am incerca acum?! Am ramas blocata dupa intrebarea lui. Imi si imaginam ce avea sa faca. Din cate am vazut, balonul se apropia de sol. In curand a aterizat la intrarea in padure. Zayn m-a luat de mana si am fugit amandoi pe poteca, simtind pietrele cum sareau in sus la fiecare pas. Cand am iesit din padure, am vazut balonul acela imens alaturi de un domn cu privire neutra. Ma scuzati, domnule. Putem veni cu dumneavoastra la o scurta plimbare? A intrebat Zayn, respectuos. Pot face mai mult. Te stiu pe tine. Nepoata mea e o mare fana. Da-mi un autograf si te voi lasa sa zbori impreuna cu iubita ta, cu balonul meu. Mi-am simtit sangele urcandu-se in obraji, in timp ce Zayn ii dadea Sarei un autograf. Apoi, domnul a spus: O sa va astept aici. Uite cum functioneaza, ii explica lui Zain pe indelete si cu multa rabdare. Dupa ce l-a instruit pe Zayn, acesta m-a ajutat sa urc si a tras sfoara care alimeta balonul cu aer cald. Incet, incet, acesta s-a desprins de la sol si am simtit cum curentii de aer rece imi ridica parul in toata partile. Totul era asa frumos, acolo sus. Zayn si-a pus mana in jurul umerilor mei, tragandu-ma mai aproape de el. Ma simteam asa protejata in bratele lui...

Zayn Malik love Story


Capitolul sase din aceasta carte este unul dintre preferatele mele asa ca o sa vi-l impartasesc si voua intr-un mic rezumat: Nu am putu bolborosi nici un multumesc, ci doar m-am ridicat in picioare, care apropo, inca tremurau si erau instabile, si i-am intins mana. S-a uitat la mine recunoscator si mi-a luat mana intr-a lui, ridicandu-se. In urmatoarea secunda, m-a luat in brate asa cum ma luase si prima data cand ne-am intalnit si m-a asezat pe iarba, destul de departe de rau. Mi-am luat genunchii in maini, iar el s-a asezat langa mine. Taceam amandoi, vizibil speriati. Apoi, constientizand ca e vreamea sa spun ceva, am soptit: Zayn, nu stiu cum sa-ti multumesc. Mi-ai salvat viata. Stiu eu cum ai putea sa-mi multumesti, a spus apropiindu-si fata de a mea. Stiam ce vrea sa faca si nu l-am impiedicat. Imi doream la fel de mult ca si el sa uit ca tocami era sa-mi iau adio de la viata pamanteasca. In scurt timp, si-a lipit buzele de ale mele. Singura senzatie pe care o aveam, era ceea ca stiam ce imi doresc. Mi-l doaream pe el. M-a tras mai aporpae de el, astfel incat ii puteam auzi inima batand nebuneste. Nu il condamn. 

Simteam ca avea sa sara de acolo din clipa in clipa. La un moment dat, ne-am despartit, rasufland sacadat. Sa nu ma mai sperii vreodata asa. Promite-mi! a spus privind in fata. Promit, Zayn. Dar, vreau ca si tu sa-mi promiti ceva. Si-a intors capul spre mine. Astepta sa-i spun, ce anume vroiam sa promita. Promite-mi ca de acum in colo, vei fi al meu; si de fiecare data cand alunec de pe poudri, ma vei salva. A zambit aratandu-si dantura perfecta. M-a luat in brate si mi-a afundat capul in parul meu. Apoi mi-a soptit la ureche: I promise babe. Acum pot sa-ti spun astfel, nu-i asa, domnisoara Picket, viitoare Malik? Sigur ca poti. Dar am o curiozitate, Zayn, de unde imi stii numele? Am intrebat amuzata. Mi-a soptit o pasarica. Liam! Mai nou esti avocatul meu?! Nu, m-am suparat. Nu cred ca se spune asa, dar merge. Dupa ce ne-am amuzat copios in legatura cu toate prostiile pe care le puteam indruga “Bardford bad boy”, am hotarat sa ne intoarcem la restul. Daca mai stateam mult, ar fi trimis jandarmeria dupa noi. Sau mai rau, ar fi crezut ca ne-au rapit extraterestrii sau ciclopi sau unicorinii fantoma...